O fobie este o teamă excesivă , cauzată de un obiect sau de o situaţie . Spre deosebire de anxietate , care afectează pe majoritatea oamenilor doar o anumită perioadă de timp, fobia este de lungă durată şi provoacă reacţii intense fizice şi psihologice , care pot afecta capacitatea pacientului de a se purta normal , la locul de muncă sau în mediile sociale .
Unii oameni se tem de spaţii largi , deschise , alţii au o fobie specifică, cum ar fi o teama de şerpi, gândaci, lifturi şi multe altele . Nu toate fobiile au nevoie de tratament , dar în momentul în care fobia afectează viaţa pacientului , o serie de terapii îl pot ajuta pe acesta să depasească fobia .
Clasificarea fobiilor :
Fobii specifice : Acestea includ o teamă de spaţii închise (claustrofobia) ; de animale ; în special de păianjeni , şerpi sau şoareci ; de apă (hidrofobie) ; teama de furtuni ; de medici stomatologi ; de preparatele injectabile ; de poduri ; teama de transportul în comun .
Cu toții cunoaștem cele mai comune fobii : agorafobia , claustrofobia , arahnofobia …. Dar literalmente exista sute de tipuri de fobii diferite și persoane care suferă de lucruri pe care nu ți le-ai fi imaginat .
Astăzi o să afli despre câteva dintre cele mai ciudate fobii din
lume :
1) Aritmofobia : teama de numere .
Persoanele care au o fobie la numere sunt groaznice la matematică . Acestea obișnuiesc să aibă coșmaruri în care numérele le atacă .
2) Hippopotomonstrosesquippedaliofobia : frica de cuvinte lungi .
Persoanele tremură în fața unei simple posibilități de a pronunța un cuvânt lung . Nu se știe câte persoane suferă de această fobie , dar se crede că în fiecare an apar zeci de noi cazuri .
3) Cromatofobia : teama de culori .
Tema anormală și persistentă de culori . Ca și alte fobii , cromatofobia , apare din cauza unei asocieri inconștiente cu un eveniment traumatic , al cărui rezultat este fobia ca mecanism de apărare . Persoanele pot manifesta fobia la diverse nivele , așa cum se pot teme de toate culorile sau de o culoare aparte .
despre fobia specifică conducătorilor auto , care se simt
incapabili de a se așeza în fața volanului . Se spune ca
33% dintre șoferi suferă de această fobie , într-un grad
mai mic sau mai mare (doar un mic procentaj rezultă în
mod profund afectat , astfel încât să fie complet
incapabili să conducă) .
Se caracterizează prin transpirație, tahicardie, respirație
agitată, tremur, disconfort la stomac, amețeli, cefalee,
vertij și alte simptome specifice anxietății . Poate fi
provocată deconsecințele postraumatice de a fi trăit un
accident rutier sau din cauza unor experiențe în timpul
exersării. Viața lor este clar afectată, mulți manifestând
frústrare din cauza faptului că depind de ceilalți atunci
când vor să se deplaseze sau se simt în siguranță doar
atunci când fac școala de șoferi și sunt alături de
instructor, dar odată obținut permisul deconducere, nu
mai conduc și în consecință, temerile lor cresc . Uneori
solicită ajutor la psihologi care, neavând în mod necesar
cunoștințe despre conducerea unui vehicul , nu îi
poate ajuta în mod satisfăcător, la fel se întâmplă și cu
șoferii experimentați cărora le cer ajutorul , dar care nu
au cunoștințe de psihologie pentru a ajuta pacientul cu
fobia . Pentru a trata acest tip de fobie astel încât
pacientul să reușească să conducă un automóbil fără să
simtă teamă, există programe bazate pe psihologia
cognitivă-comportamentală. Urmând un tratament pe mai
multe planuri și în mai mulți pași, persoanele care suferă
de această fobie pot să ducă o viață normală .
5). Lacanofobia : Teama de legume
Există persoane care se tem de legume în general, de
legume și fructe sau de únele în mod particular. Cei care
suferă de această fobie obișnuiesc să aibă probleme
alimentația – nu tocmai sănătoasă, având în vedere că
nu consumă vitaminele necesare pentru o dietă
echilibrată .
Metodele cele mai adecvate pentru a trata lacanofobia ,
precum și alte fobii, constau în terapii de expunere
treptată. În cazul acestei fobii, obișnuiesc să se focuseze
pe o aumită legumă în mod special (conopidă, morcov,
brócoli , etc.) .
Fobia socială : Implică o combinaţie între teama de a fi umilit în situaţii sociale comune, şi frica de a nu fi evaluat negativ de către ceilalţi .
Agorafobia : Se dezvoltă după unul sau mai multe atacuri de panică. Agorafobia reprezintă teama de un anumit loc . Astăzi , termenul este mai larg fiind incluse şi teama de a călătorii singur cu trenul sau avionul, teama de mulţimi, de spaţii publice .
Cauzele care duc la apariţia fobiilor :
Cauza reală care duce la dezvoltarea fobiei nu este cunoscută, însa specialiştii consideră cǎ neurotransmiţătorii, genetica şi experienţele traumatice influenţează dezvoltarea fobiilor .
Simptomele fobiei :
Indiferent de ceea ce produce fobia, majoritatea pacienţilor prezintă următoarele simptome :
• Un sentiment de anxietate incontrolabil atunci când este expus la factorul care îi produce fobia ;
• Incapacitatea de a acţiona normal din cauza anxietăţii;
• Reacţii fizice cât şi psihologice, inclusiv transpiraţie, bătăi rapide ale inimii, dificultăţi de respiraţie, un sentiment de panică şi anxietate intensă ;
• La copii pot apărea ţipetele sau plânsul ;
Diagnosticarea fobiilor :
Medicul va chestiona pacientul în legatură cu simptomele pe care le are şi în legatură cu istoricul medical al acestuia. Medicul va examina pacientul pentru a determina dacă doar fobia este cea care determină anxietatea pacientului sau dacă există şi alte condiţii medicale .
Tratamentul fobiilor :
Tratamentul medicamentos
Betablocantele . Acesta acţionează prin blocarea efectelor de stimulare a adrenalinei din corpul pacientului. Betablocantele pot fi foarte eficiente pentru persoanele care au fobii severe.
Antidepresivele. Antidepresive numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt frecvent utilizate în tratamentul fobiilor. Aceste medicamente acţionează asupra serotoninei, un neurotransmiţător din creier, despre care se crede că influenţează starea de spirit. ISRS includ: citalopram, escitalopram, fluoxetină, paroxetină si sertralină. Dacă ISRS nu sunt eficiente sau produc efecte secundare notabile, precum agitaţie, insomnie, dureri de cap, diaree sau probleme sexuale, medicul le poate înlocui cu un inhibitor al monoaminooxidazei.
Sedativele :
Sedativele trebuie să fie utilizat cu precauţie deoarece crează dependenţa.
Desensibilizarea sau terapie de expunere - Desensibilizarea sau terapia de expunere se concentrează pe schimbarea reacţiei atunci când pacientul este pus faţa în faţă cu obiectul sau situaţia de care se teme Expunerea graduala la factorul care produce fobia îi poate ajuta pe pacienţi să îşi invingă anxietatea.
Terapia comportamentala - Fobiile specifice sunt, de obicei, cel mai des tratate cu terapie comportamentală. Fobiile sociale pot fi tratate cu antidepresive sau betablocante, la care se adaugă terapia comportamentală. Agorafobia, mai ales atunci când este însoţită de o tulburări de panică, se tratează cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) şi terapie.
Prevenirea fobiilor :
Fobiile nu pot fi prevenite din cauza faptului că nu se cunosc pe deplin cauzele care duc la apariţia afecţiunii . Însă puteţi să :
• Vorbiţi deschis despre temerile dumneavoastă iar dacă aveţi o teamă exagerată de ceva, apelaţi la ajutorul unui specialist.
• Nu consolidaţi fobiile, ci încercaţi să le depăşiţi gradual.
• Abordaţi pozitiv problema spunând „ Pot face asta ” .
• Încercaţi să scăpaţi de fobii, pentru a nu le transmite copiilor .
Autor : Lavinia Radu
